Hai sa o luam la inceput cu parerea generala cu care m-a lasat filmul. Nu am ras, adica nu a fost asa de amuzant pe cat am crezut ca o sa fie. Si asta m-a facut destul de repede foarte trist pentru ca e un film atat de laudat si caruia i s-au facut atatea referinte.
Nu e Airplane, nu e Young Frankenstein, nu e Dr. Strangelove (cea mai buna comedie facuta vreodata, inca). E un film care a starnit o avalansa nu tocmai dorita de filme de-ale lui Adam Sandler. Toate au cam aceeasi reteta...in special Happy Gilmore. Personaje ciudate, cum a fost personajul lui Bill Murray sau cel al lui Rodney Dangerfield (daca il googaliti va dati seama cine e). Situatii care mai de care mai ciudate, bineinteles...clasa bogatilor este subiectul principal de batjocura, e de asteptat. Cu asta s-a inceput si acum fiecare film de comedie facut in acelasi stil...am spus de cine...e despre aceeasi chestie.
Sa aiba alt efect daca il vezi cu mai multi? Posibil. E totusi un film distractiv care are de toate. Boobies, glume, personaje hilare, actori buni (Bill Murray si Chevy Chase - onestitatea celui din urma e de admirat si de urmat...in acelasi timp e si foarte amuzanta, e un personaj foarte misto), o morala, doua la final si e si un film motivational usor de tot. E un film despre distractie si panarama, nimic ce e decent sau civilizat.
Rebeli si adolescenti, de la un capat la altul. Chiar si atunci cand adultii se comporta mai imatur. Dar chiar si asa, ma asteptam sa fie un film mai clasic. Un film a caror poante sa reziste timpului insa e pentru deceniul '80 si acolo a ramas. Si s-a terminat cu Caddyshackul din '88 la care nu ma uit nici platit.
7/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu