miercuri, 27 noiembrie 2013

Avalon {1990}

Vad ca de acum ma uit la filme pe baza: am ce sa vad sau nu, ma uit pentru x sau y si atat. La Avalon a fost, cred, pentru regizor, Barry Levinson, pentru ca, desi nu e un regizor stralucit a facut in trecut, pe la inceputul carierei sale, cateva titluri memorabile...Rain Man, The Natural, Good Morning, Vietnam, Toys (poate nu il stiti dupa titlu, dar il stiti dupa actor si ce se intampla in film, a fost la TV de multe ori), Wag the Dog, Sphere si cam asta-i...dupa aia, a mai facut cateva titluri cunoscute dar lumea s-a uitat la ele din inertie si din pacate au fost sub-mediocre.

Deci Levinson e un motiv bun sa vezi un film si cateodata mai ramai si cu ceva dupa. Cum s-a intamplat si in cazul de fata. Avem o poveste in care se regasesc multi americani, fara doar si poate. Toti emigrantii care au venit in America atunci cand avea portile deschise in anii 1900 - 1930 ar putea sa povesteasca aceleasi versuri insa pe alta melodie. E un film in care ma regasesc si eu pentru ca pana la urma toti suntem oameni, nu? Nu e numai despre emigranti si povestea vietii lor insa in acest caz, pe asta se focalizeaza. E un film despre viata, ca multe altele inainte ei, asta cu probabil o doza de drama mai mica decat celelalte...chiar daca arde o cladire imensa in asta si se distruge astfel viata unei familii...se distruge dar isi revine repede.
Avalon a fost un film parca prea normal si prea linistit pentru mine. Cu toate astea, a reusit sa ma tina treaz si e deja ceasul dupa miezul noptii. Asta in sine e un lucru avand in vedere ca filmul precedent nu a reusit sa faca asta fix in amiaza-mare. E un film dragut, cu ceva invataminte stoarse din intelepciunea celor batrani, un film care arata cat de importanta e familia si cum intotdeauna ne intoarcem la ea si ne raportam cu ea. Un film care ne arata si era de aur a televiziunii...o era care a fost alb-negru dar care era mai iubita decat este acum pentru ca era ceva nou. Acum a trecut repede pe planul secund de cand cu internetul si tot mirajul sau.
Asadar, un film dragut, de suflet, dar care poate sa nu apeleze la toti. E si un film de weekend, de vazut cu familia...desi as fi vrut sa aiba mai multa comedie. Putin mai multa. Avea o atmosfera nesufocanta iar drama nu s-a luat in serios prea mult...deci mergea ceva mai multa comedie.
7.3/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu