Cine zice ca nu se distreaza la asa ceva, minte. In primul rand, nici nu stiu de ce ai privi un asemenea film altfel decat mindless fucking fun!?!?! Ma bucur ca l-am asteptat dar imi pare rau ca nu l-am vazut la cinema...spre deosebire de alte dezamagiri de anul asta, acesta nu ar fi fost una si cu siguranta merge ca unsa la cinema.
Bine ca am un monitor imens si boxe de zguduie camera pentru ca tontii astia, the Jaegers, au intrat pur si simplu in camera mea si mi-au desfatat ochiul cu nazbataiile lor ce mi-au adus aminte in mod vadit de filmele de acum 50+ de ani cu oameni in costume si cladiri facute din carton sau placaj, care se maimutareau in studiouri mici si prost ventilate. Un omagiu clar si respectat, din punctul meu de vedere. Si lucrul ce il face atat de vizionabil e si povestea, nu suge. E o poveste clara, cliseica dar care functioneaza si nu se afunda asa de mult in rahat cum au mai facut-o aia cu Transformers (2 si 3) sau Clash of the Titans. Acestia si-au pastrat distanta fata de scenariu si au urmat un curs destul de "straight forward"...
Cum e si normal, o sa fie si exagerari...pe langa faptul ca avem de-a face cu roboti uriasi de 2500 de tone (atata zic ei in film, insa dupa marime pare mult, mult mai mult) sunt si cateva faze trase de par...cum a fost mult prea evidenta scena cand acea creatura genereaza acel puls electro-magnetic si se aduce scuza ca Jaegerul principal, actionat "analog" de centrale nucleare, nu o sa fie afectat de acest puls. O mare bazaconie, din moment ce Jaegerul are multe parti electrice ce ar fi fost afectate indiferent, dar am lasat-o in pace pentru ca ii este permisa una doua-cinspe greseli. E balonata in mod voit, cartoonizata cat s-a putut pentru a oferi spectatorului acea senzatie de grandoare care numai un desen animat o poate face...Akira e un exemplu clar.
Mi-a placut sa-l vad pe Charlie Day in acest film. Tipul e foarte amuzant si se vede asta in fiecare epsiod din "It's Always Sunny in Philadelphia" - un serial pe care il recomand cu caldura - iar rolul, in mod ciudat, i s-a potrivit foarte bine...bine, i s-a potrivit pentru ca tipul e sarit de pe fix, la fel ca personajul sau. Mi-a placut sa o vad si pe Rinko Kikuchi, pe care o stiu din Babel si The Brothers Bloom, care a ramas tacuta mult prea mult cand era in Jaegeri...foarte ciudat si nefiresc...din moment ce tipul celalalt nu tacea o secunda.
Dar probabil cea mai buna cireasa ascunsa a fost sa o aud din nou pe GlaDOS. Gamerii stiu despre ce vorbesc si cu siguranta e o voce extraordinar de memorabila. Portal 1 si 2 sunt probabil cele mai bune jocuri puzzle facute vreodata iar GlaDOS a fost o parte foarte memorabila din ele.
Deci cu asta raman, cu senzatia de bine, cu senzatia ca vreau sa vad filmul din nou in viitorul apropiat si cu tristetea ca nu am vazut filmul la cinema...eh, de parca ar fi singurul.
8/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu