vineri, 22 martie 2013

The Matrix {1999}

Nu ma gandeam ca o sa scriu despre un film pe care l-am vazut acu 13 ani si pe care l-am vazut de cel putin 20 de ori. Da, e unul din preferatele mele pentru ca a atins si coarda sensibila a unui pusti de 12 ani care se uita la filme pentru actiune si explozii insa si a unui cinefil care se uita la filme pentru poveste si idee. Acesta le atinge perfect si o sa ramana un clasic din cauza asta...si acum, dupa 14 ani e inca o bucata de cinema relevanta.

De fapt nu cred ca are cum sa nu fie. Vorbeste despre o tema care intotdeauna ne gadila umanismul si vorbeste cu orice generatie...libertatea. Fratii Wachoswski au pus-o pur si simplu intr-un univers atat de incredibil si atat de socant incat cu totii am fost marcati. Nu ma intereseaza de unde s-au inspirat, cu atat mai putin pe cine au copiat (Ghost in the Shell e filmul mentionat cel mai mult la acest capitol) pentru ca ce au reusit fratii e mai puternic decat toate acele referinte combinate (nu ma refer la filmele catre care se face referinta pentru ca sunt foarte multe titluri puternice si ar fi pacat - 2001: A Space Odysee, Akira, The Wizard of Oz, Brazil) iar rezultatul este unul memorabil si unul ce merita si caruia i s-au facut multe referinte la randul lui. Asta inseamna sa aduci omagii cinematografiei in general si in acelasi timp sa aduci ceva revolutionar si nou in ecuatie, pentru arta si de dragul ei.
Tema filosofica adusa pe masa de frati se invarte in jurul definitiei noastre asupra libertatii. Poate nu suntem noi conectati intr-o lume din viitor la stalpi uriasi ce au forma unei baterii pentru a se infrupta robotii cu curentul produs natural de corpurile noastre insa facem parte din cateva sisteme si de cele mai multe ori depindem de ele ca sa ducem o viata civilizata...suntem conectati constant la energia de curent electric, depindem de ei in multe cazuri in viata de zi cu zi, suntem conectati la instalatia de canalizare si depindem de organizarea ei si mai important suntem conectati la apa ce ne ajunge in casa si multe, multe altele pe langa acestea.
Daca ne rupem de aceste sisteme de comoditate ajungem sa fim la mila naturii si nu mai suntem o civilizatie in adevaratul sens al cuvantului, nu o civilizatie moderna care incearca totusi sa nu fie un virus...unul ce ajunge intr-un loc, consuma resursele si pleaca mai departe. Nu, noi suntem un virus dar suntem genul care se mareste intr-un singur loc pana atinge marginile posibil de atins...suntem mai rau decat ce a descris Smith (Hugo Weaving, personajul sau a ramas inca unul din cei mai buni villani din toate timpurile). Keanu Reeves, am mai zis-o eu, a fost alegerea perfecta pentru rolul asta...nimeni din cine era la vremea aia bun de pus in rolul asta nu ar fi jucat mai bine decat Keanu...desi nu a fost un rol scris pentru el i-a venit ca o manusa. Si ceilalti au jucat foarte bine, in mod special Carrie-Anne Moss si Laurence Fishburne.
In incheiere acesta e unul din filmele alea care apar o data la 10 ani sau mai bine care ne indeamna sa ne deschidem ochii si o facem nu pentru ca au zis-o ci pentru ca ideea lor ramane cu noi dupa doar o vizionare. Si bineinteles cu fiecare vizionare si cu cele doua sequaluri (plus o animatie formata din scurt-metraje) acest univers se face si mai complex si mai usor de inteles. Despre cele doua filme ce il urmeaza pe acesta intr-un post viitor.
10/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu