joi, 21 martie 2013

Brute Force {1947}

Intotdeauna cand oamenii sunt inchisi o sa doreasca sa evadeze. Noi doar evadam in fiecare zi, am evadat si eu astazi cand am vazut filmul asta. Am fost teleportat din Iasi in anul 1947 undeva printr-o inchisoare din America unde vreo 5-6 indivizi incearca sa evadeze...

E absolut normal sa fie asta natura umana. Omul, la fel ca o pasare, trebuie sa aiba acces la libertate si la dreptul de a face ce doreste, atat timp cat se incadreaza in limitele moralului si ale bunului simt. Din nou, aceste limite ale moralului au diferite extreme in functie de cultura unei tari dar deviez de la subiectul filmului. Fiecare personaj este prezentat destul de detaliat desi numai vreo 2-3 ies in evidenta...si ii detaliaza prezentand evenimentul din viata lor care i-a determinat sa fure sau sa faca o crima. De la personajul principal, interpretat de Burt Lancaster, pana la unul din colegii lui de celula a carui nume nu m-am obosit sa-l retin pentru ca nu e atat de important.
Totul e aratat destul de matur, fara exagerari pentru a castiga increderea personajelor de partea noastra...ni se prezinta fiecare in asa fel incat nu il privim ca un sfant dupa gratii ci ca pe un om care isi doreste libertatea pentru a se intoarce la femeia iubita. Fiecare doreste asta...de asta si venereaza poza cu femeia cu ochii inchisi din poster, pentru ca femeia cu ochii inchisi poate sa aiba ce culoare a ochilor doreste fiecare cand acestia o animeaza in propria lor fantezie. Sunt prezentati cu bune si cu rele si stim ca sunt vinovati de ceea ce au facut inainte de a ajunge la inchisoare...
Apoi il avem pe gardianul sef care reprezinta intr-adevar ce exista mai rau in societate asta pentru ca s-a imbatat cu putere si stie ca poate sa faca orice doreste el in coltul asta din univers care ii apartine...nu, nu ii apartine directorului inchisorii. Gardianul sef nu doreste decat ce doreste un om cu putere...mai multa putere si intentioneaza sa o capete, orice ar costa.
Bine, actingul intotdeauna putea sa fie mai bun dar astea au fost vremurile, nu pot sa ma leg de asta prea mult ca imi sar in cap cinefilii si mai hardcore. Regia lui Jules Dassin, insa, a fost la inaltimea asteptarilor mele.
8.6/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu