sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Silver Linings Playbook {2012}


Am fost absorbit complet. Nu e ca si cum filmul asta ar avea vreo putere magica sau m-am regasit in povestea lor sau nu e ca si cum povestea m-a transportat in vreun taram fermecat din care nu vroiam sa plec. Nu, filmul asta e foarte cu picioarele pe pamant si problemele prezente in cadrul lui sunt vizate una cate una si rezolvate rational si frumos una cate una. Personajele si scenariul fac filmul asta...toate legate frumos cu banda argintie de regia perfecta din partea lui David O. Russell. Pur si simplu mi-a placut fiecare secunda...

Fiecare secunda se lega perfect cu atmosfera si tonul filmului, unul realist dar si dramatic din cand in cand. Povestea oamenilor stricati din punct de vedere emotional e atat de umana incat nu stii exact cum o sa se termine desi vrei sa se termine intr-un fel...e o poveste extrem de romantica si probabil a scos putin romantism si din mine...mna, pana si filmul meu preferat e unul romantic desi nu il vedeam asa initial pentru ca eram mic si tont iar eu il vedeam ca un S.F. foarte bun (Eternal Sunshine of the Spotless Mind). Aici, in filmul lui Russell romantismul nu e vizibil prin declaratii directe de la un baiat catre o fata, ci prin felul cum se repara unul pe celalalt...vorbesc aici despre personajul lui Bradley Cooper si a frumoasei Jennifer Lawrence...asta e romantic in filmul asta. Fiecare recunoaste ca e damaged goods, fiecare recunoaste ca depaseste limita cateodata, fiecare are momente cand clacheaza...insa sunt personaje inteligente si doresc sa devina mai buni si astfel decat sa se "vindece" singuri aleg, fara sa stie, sa se  faca mai bine impreuna...asta creaza dinamismul perfect dintre cei doi si romantismul puternic, sincer si real dintre ei.
Filmul asta are in prezent 8 nominalizari mari si late la Oscarul de anul acesta. Le doresc numai bine pentru ca mi-a placut mai mult decat favoritul evident de anul asta...Lincoln. Bradley Cooper a jucat foarte bine, surprinzator chiar. Personajul lui, la fel ca celelalte, a fost definit foarte bine si omul e convingator dar cateodata ochii il tradeaza...in acele momente iti arata ca nu e 100% in personajul sau desi poate sa te pacaleasca. Oricum a jucat bine si isi merita nominalizarea insa nu cred ca poate sa castige...mai ales in fata titanului Daniel-Day Lewis. Jennifer Lawrence incepe sa devina incet-incet actrita mea preferata din generatia ce o sa vina si imi arata ca stie sa joace perfect in roluri dificile cum e acesta. Nu mi-a placut in Winter's Bone insa rolul asta i-a venit ca o manusa. Ceilalti actori din rolurile secundare care au primit recunostinta academiei, Robert De Niro si Jackie Weaver isi fac si ei treaba magistral...in special Robert, si nu m-ar mira sa castige mai ales ca in competitie pentru acelasi premiu nu sunt nume de temut. Probabil Tommy Lee ar fi rivalul principal dar asta doar pentru ca a jucat in Lincoln.
Asadar, recomand filmul asta aproape perfect sa fie savurat in liniste si pace impreuna cu persoana iubita. Ajungeti sa apreciati mai mult relatiile din viata voastra si va da energie. Regizorul mai este cunoscut pentru The Fighter si Three Kings.
9/10

Un comentariu: