sâmbătă, 29 decembrie 2012

The Collector {1965}

Ne-am pervertit toti in ziua de azi. Omul asta e mult prea decent si gentilom pentru a portretiza drept rapitor obsedat...daca povestea ar fi fost una contemporana atunci pe langa rapirea din intriga s-ar fi intamplat mult chestii de nedescris, ce nu l-ar mai fi catalogat pe personajul nostru principal drept civilizat...

E fina linia dintre ce e bun si ce e rau. Da, daca e sa ne uitam just, rece, am zice direct ca Freddie are probleme grave de personalitate, un introvertit care a dus la limita orice comportament, dar o limita care nu trece in absurd, ridicol sau malefic. Freddie a fost cel de care toata lumea se lega pentru ca nu gandea cum gandeste majoritatea, asta se arata in scena cand Freddie discuta despre Picasso cu Miranda, prizoniera lui. Faptul ca noi vedem frumusete in ceea ce e considerat in general a fi frumos e ceva ce nu intelege Freddie. El are o gandire mult prea logica, deloc maleabila si un orgoliu sensibil de copil. In acest sens daca cineva incearca sa-l jigneasca intr-un mod simplu, cum a fost scena de la inceput, cu fluturasii falsi...el tine in el, nu tine de gluma si e foarte usor de ranit. Din aceasta cauza acest thriller psihologic iese in evidenta cand il vizionam.
Personajul lui Freddie Clegg, jucat foarte bine de Terence Stamp, este complex si infinit interesant. Lucru pe care nu il vede prizoniera lui, jucata de Samantha Eggar - culmea, ea a fost nominalizata la Oscar pentru rolul ei dar a fost uitata repede dupa...s-a pierdut in negura kitschioasa a telenovelelor americane - in scopul de a fi salvata. Ce-i drept, dragostea cu sila nu se poate. Nu am citit romanul dar mi s-a spus ca e o adaptare aproape fidela a acesteia. In concluzie il recomand pentru actor, nu actrita desi joaca bine, pentru atmosfera generala si pentru imprevizibilitate.
8.8/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu