La drept vorbind nu e un film de 3 ore ci doar o poveste care se povesteste in diferite feluri, timpuri si personaje, dar cu fiecare aducand un element nou in ecuatie...dragostea, umorul, tragedia, moartea, tradare, prietenie si tot ce mai zic cei trei regizori in descrierea filmului cand a fost vorba de trailerul ala de cinci minute acum multe luni...
E o poveste completa din orice punct de vedere, intr-adevar are de toate si se vede cum toate genurile se ciocnesc si se imbina aproape la perfectie. Actiunile au loc in trecut pe la finalul secolului 19, pe la 1930, 1970, prezent, viitor si viitorul indepartat. Nu are sens sa intru in detalii in privinta fiecarei povesti ci sa ma leg doar de detaliile pe care le au in comun si astfel ce are toata omenirea in comun. Fiecare moment vorbeste despre lucrul esential ale vietii unui om...libertatea. Se pare ca tema recurenta este cum unii oameni sunt pusi la perete de altii si cum acestia dintai incearca sa se razvrateasca. E in natura umana...asa a fost, asa o sa fie. Am vrut sa citesc romanul dar m-a depasit gradul de complexitate al limbajului si faptul ca stiam ca o sa fie alambicat in fapte.
Filmul nu are problema asta. E fluent, e logic, e usor de urmarit in ciuda faptului ca are 3 ore fara cateva minute. V-am spus, e ca si cum as fi urmarit doar o singura poveste iar ceea ce aducea fiecare in parte e simplu si nu iti da batai de cap. Tema filosofica e pusa intr-un ambalaj usor comestibil si imi aduce aminte in unele locuri chiar de Matrix, in special povestea lui Sonmi din viitor care ne vorbeste despre sclavism prin clonare. Nu e de mirare astfel ca fratii Wachowski au ales un astfel de proiect. Si pe langa ei trebuia sa vina si un regizor care prezinta in filmele lui si imagini mai calde, mai clasice...Tom Tykwer, regizorul sub-evaluatului Perfume: The Story of a Murderer. Fratii l-au adus in cast pe Hugo Weaving si Tyker pe Ben Whishaw...iar fiecare din actori si-a facut treaba foarte bine spre admirabil...ce-i drept i-a ajutat aproape in intregime machiajul extraordinar de care au avut parte.
Ma uitam la film cu prietena mea si ea nu isi dadea seama care sunt actorii care se repeta. Si intr-adevar e destul de greu in cateva ocazii. Ii recunoasteam cu usurinta cateodata dar alteori apareau in "timpul" ala prea putin ca sa ii bag in seama si treceau neobservati. Singurul lucru care ii dadea de gol a fost vocea lor, asta de cele mai multe ori.
Criticii nu prea au inghitit filmul asta desi ar fi fost visul lor umed. Implica cinematografia clasica, cartile, poezia, muzica clasica (apropo de asta, soundtrackul filmului iese in evidenta si este foarte reusit), scenografia prin elementele steam-punk sau steam-punk futuristice. Singurul lucru de care m-as lega ar fi faptul ca din cauza ca se introduc multe genuri ar putea cateodata sa nu fie luat in serios desi e o scena serioasa. Oricum, mie mi-a placut filmul si o sa-l revad in curand pentru ca are foarte multe detalii care merita revizionate.
Nu stiu in schimb daca are putere sa ramana in timp un film cu adevarat bun. Are momente cand parca se chinuie prea mult.
9/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu