marți, 10 ianuarie 2012

War Horse {2011}

La cat de siropos si copilaresc a fost sunt sigur ca nu fac parte din publicul tinta iar publicul tinta este clar asociatia ce face ratingul filmelor in America, acesta avand un pg-13 lejer desi e film de razboi, primul razboi mondial, mai exact.

E despre cat de majestuos si miraculos este acest cal, Joey, cal care parcurge o aventura pe care oamenii o pot considera lejer plina de pericole si ar fi imposibil de supravietuit dupa asa ceva...dar uite ca Spielberg a gasit o metoda sa faca totul posibil. A regizat toata treaba. Nu, serios, e prea ridicol filmul...e atat de naiv incat e prostesc. S-ar uita pustii la un asemenea film si ar considera ca e bun. Harry Potter e mai convingator decat asta...tot in Anglia facut, tot cu un personaj principal care "prin magie" trece printr-un razboi cu doar cateva zgaraieturi. Ca sa nu mai zic de exagerarile de comportament ale calului...da, s-ar fi dus singur sa traga un tun imens in locul camaradului sau de razboi care e tot un cal.
Fratilor, imi plac caii, dar cand ii vad ca se comporta asa cum s-a comportat Joey pot sa stau linistit ca e un film exagerat. Ca sa nu mai zic de cat de civilizat se purtau soldatii fata de alti soldati, fata de civili si ei intre ei...a fost induiosator si aproape ca m-a facut sa inchid filmul si sa ma dus sa ii fac o vizita vasului de closet. Normal, se termine exact cum credeti si exact cum vrea lumea...siropos si incredibil. Calul dar si stapanul sau original vin victoriosi din razboi fara o prea mare zgaraietura. Au fost mai multe lucruri care m-au suparat...printre care si introducerea unui cal facut din CGI pentru ca pana si Spielberg a recunoscut astfel ca nici un cal nu ar fi in stare sa faca asta in realitate...scena e aceea din transee, din timpul noptii, inainte sa ramana Joey intepenit in sarma ghimpata.
Il stiam pe Spielberg regizor serios dar nu il mai doare acum. Am acceptat la Tin Tin exagerarile pentru ca e o animatie, am acceptat la Indiana Jones exagerarile pentru ca mi-a placut seria...dar aici de ce sa le mai accept? Ce imi ofera filmul asta in afara de 2 ore si jumate de imagini frumoase (pe care eu le-am vazut prost) si o poveste condusa emotional de muzica si numai de ea, pentru ca singura nu facea nimic cu spectatorul...muzica a fost cam totul. La standardele lui Steven, a fost o prostie...la standardele unui pusti la vreo 10-13 ani asta e un film foarte frumos. Si poate la standardele de film de familie ar mai merge...dar cam atat.
6.75/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu