luni, 10 octombrie 2011

Frantic {1988}

Aparent am o afinitate pentru Polanski, acum cand ii descopar operele mai putin cunoscute/placute. Desi filmul nu e plin de psihologic sau substanta e unul din acele filme care a influentat pe altele. Altele gen Taken, care a fost ridicat in slavi de mi-a iesit pe urechi. Genul de film implauzibil dar datorita unor circumstante deosebite se poate ajunge la ce s-a intamplat aici.
In mare, un cuplu vine in Paris...deodata sotia dispare, sotul iese, o cauta cu disperare (frantically) si descopera astfel misterul...bucatica cu bucatica. Una din bucatele, bucatica cea mai bucatica :)) e Michelle, o frantuzioaica frumoasa, jucata de, bineinteles, frumoasa Emmanuelle Seigner...nu e de mirare ca un an mai tarziu Polanski o incheie legal cu ea...si e cu ea de atunci. Revenind...doctorul, americanul care si-a perdut sotia, lucreaza ca un detectiv, pe cont propriu, sa puna cap la cap micile indicii pe care le primeste din jur. Aparent, faptul ca i-a disparut sotia il face sa aiba nas mult mai mare de detectiv decat de obicei. Finalul e tragi-victorios dar asta, din punctul meu de vedere, il face mai real si mai frumos. Pana la urma nu e un film american, e un film facut de un francez, la el acasa. E un film mai european decat aburerile americane si e pacat ca nu se mai fac in genul asta mai des. Dar "then again", daca s-ar face, poate nu ar mai fi astea asa de bune.
Asadar eu il recomand pentru ca a fost peste masura asteptarilor mele, pentru ca a avut tensiune proportionata superb, pentru ca a fost antrenant si in general jucat foarte bine...nu excelent. Seigner are iar cateva momente ce o fac sa iasa in evidenta si sa ma faca sa o numesc o actrita foarte talentata. Are un stil in care pare ca nici nu incearca prea multe...ii iese foarte bine.
8.1/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu