joi, 1 septembrie 2011

Pratiwandi {1971}

 The Adversary

Un tip,o zi si o dupa-amiaza. Un tanar oarecare, cu o inteligenta oricum peste medie, care a avut sansa sa devina un medic dar s-a lasat dupa ce a murit tatal sau. Moartea tatalui sau poate nu avea acelasi impact daca avea familia si slujba lui...daca era stabilit la propria lui casa. Dar cand esti pe propriile tale picioare...cand te trezesti singur intr-o lume ostila, in care traiul este dificil si slujbele cer multe pentru cat de putin ofera...atunci lupta e si mai crancena.
Asistam la un interviu in care e intrebat chestiuni prea generale sa conteze cu adevarat pentru slujba la care vrea sa ajunga. Ce eveniment in ultimul deceniu ti s-a parut cel mai important...a fost intrebat la un interviu pentru un job ca botanist, sau ceva ce implica plantele. Acestea fiind primele intrebari si niciodata nu s-a spus pentru ce slujba e. Plus ca la un moment dat se imagineaza inconjurat de plante...In rest il privim pierdut, inconjurat numai de nesiguranta dar si el la randul sau priveste aceasta lumea a interviurilor ca o jungla ce o sa-l termine. El e animalul prin felul cum e tratat de interviatori, stand ore in sir in caldura, fara conditii din cauza ca sunt o sumedenie care au aplicat si o sumedenie au fost chemati la interviu.
Dar si asa, ca orice film al lui Satyajit Ray are si momente de tergiversare, plictisitoare...ce nu fac filmul asta tocmai unul foarte bun. Dar ca poveste a unei generatii, dintr-un anumit punct din trecut, sa fie atat de universal valabila mai rar de la un film indian...rar de la orice film, tocmai de asta il recomand. Desi regizorul imi displace complet.
8/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu