miercuri, 29 decembrie 2010

Wit {2001}

Wit e genul de film care iti da lacrimi din empatie, iti dau lacrimile cand te uiti la el pentru ca, la fel ca ceilalti din jurul ei, ai impresia ca pierzi o prietena...sau cel putin un om de calitate care regreti ca il ia cancerul atat de devreme. 48 de ani este pana la urma o varsta inca tanara dupa unele standarde...si mai ales ea poate oferi lumii inca atat de multe. O profesoara de literatura engleza a secolului 17 a primit la ora ei generatii de oameni...probabil chiar 20 de ani de predat.
Wit e un film despre impacarea cu moartea, e un film care te invata ca si atunci in fata finalului trebuie sa ne pastram mintea si personalitatea la locul ei, sa gandim pozitiv chiar si cand nu mai este vreo speranta. Trebuie sa nu dramatizam inutil situatia pentru ca de cele mai multe ori tocmai pacientii bolnavi de cancer sunt cei care imbratiseaza ultimele minute din viata chiar daca nu impreuna cu familia sau facand lucrul lor preferat. Unii asteapta sfarsitul si contempleaza asupra greselilor ce le-au facut in trecut, asupra persoanelor ce le-au cunoscut...
Personajul ei, insa, a fost unul care a dorit sa fie cobai de dragul evolutiei in medicina, de dragul ei, sa descopere cat de dura este, cat de puternica si intr-adevar, Emma Thompson, care a jucat incredibil, a scris si interpretat un personaj atat memorabil cat si de urmat. Un personaj care si-a pastrat calmul si a ramas calculat. Filmul e micut, de asta a ramas film pentru TV, dar l-au facut mare jocul actritei din rolul principal si scenariul foarte frumos scris.
8.8/10

2 comentarii:

  1. Cred ca am vazut 2 filme diferite. :))
    In filmul asta, eu am vazut o viata ratata, irosita, o femeie care si-a petrecut viata citind despre moarte degeaba pentru ca, pusa fata in fata cu propria ei moarte, nu i-a folosit la nimic, a fost la fel de jalnica si speriata ca un copil sau un cersator de pe strada.

    Cobai de dragul evolutiei in medicina? Poate asta era argumentul rational, dar ei ii era, de fapt, teribil de frica. Plus ca era atat de rigida si calculata incat nu ar fi stiut cum sa se bucure de restul clipelor ramase pentru ca nu a stiut sa faca asta niciodata.

    Mie mi-a placut filmul pentru ca pare autentic si reda verosimil trairile, dar , de fapt, e doar un exemplu de "cum sa nu faci".

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu cred ca nu stii definitia de a trai viata...
    Pentru ea a fost argumentata inca de cand citea o poveste de fata cu tatal ei. Aia e viata ei, asta a fost scopul ei. Scopul ei si modul ei de a-si trai viata a fost sa studieze literatura. Nu poti sa dai o definitie clara pentru ce inseamna a trai viata pentru ca difera de la om la om, nu e ceva batut in piatra.
    A fost deosebit de puternica ca bolnav ce se lupta cu cancerul si din cauza ca si-a pastrat mintile de-a lungul procesului a facut-o sa inteleaga si mai mult viata si moartea.

    RăspundețiȘtergere