miercuri, 4 august 2010

Ararat {2002}

Desi pe moment mi-a placut filmul si subiectului filmului, mai tarziu mi-am dat seama ca are cateva hibe care nu pot fi ignorate care aduc calitatea filmului intr-un loc pe care nu il prefera.

Subiectul desi e sensibil e singurul punct forte al filmului. Subiectul e una dar scenariul e alta...zici ca are momente cand povestea se impleteste frumos cu ajutorul cuvintelor dar unele momente de neseriozitatea din partea scenaristului, care este de altfel si regizorul, Atom Egoyan, iti arata ca a vrut mai mult sa arate subiectul decat sa-l puna intr-o lumina favorabila textual.

Apoi, actingul...nu stiam la care sa ma opresc din variantele pe care le aveam. Ba e exagerat dar in unele cazuri bun sau prost cu unele scene in care actorii excela. Poate totusi nu a fost intentia regizorului sa ii impinga de la spate pentru a juca mai bine. Poate a lasat totul la latitudinea lor, regizorul dorind doar sa duca povestea mai departe. A dus-o bine, ce-i drept...spre rusinea mea insa, asa cum a intuit excelent Hitler, nimeni nu o sa-si aminteasca sau o sa stie de masacrul armean in care au murit 1 milion de armeni. Asta era o replica pe care a spus-o subofiterilor lui pentru a-si justifica propriile masacre. Turcii asta au facut in 1915, in primul razboi mondial...au omorat, sistematic si premeditat, un milion de armeni pentru ca ar fi un pericol pentru tara. Subiect inca in dezbatere in Turcia...ei inca neaga aceste acuzatii.

Asta a vrut sa arate Egoyan, a vrut sa arate o bucatica de istorie uitata si ignorata de multi. Pentru mine a fost o lectie de istorie filmul asta, o lectie de istorie in care tipul rau nu stiu de la ce a pornit toata treaba. In rest, filmul e destul de slabut, sau mediocru in cel mai bun caz.

7.2/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu