miercuri, 14 aprilie 2010

Le mépris {1963}

Dispreţ

Am stat si m-am uitat la filmul asta ca la felul şepte...ei, nu chiar dar pe aproape. Ideea e ca e un pic supra-analizata toata treaba, toata povestea asta este privita din punctul de vedere care prefera sa nu arate/spuna mai departe exact ce a vazut ci mult mai alambicat, mai simbolistic, mai ambiguu. Asta nu e un lucru rau dar nu cred ca dragostea este atat de complexa. De fapt, ea ar trebui sa vina de la sine...ceea ce se analizeaza este insa o relatie.

O relatie intre un scriitor de piese de teatru care primeste sarcina de la un producator de filme sa faca un scenariu de film dupa o opera greaca si femeia lui, cam fara scop, decat acela de a fi ravasitor de frumoasa, Briggite Bardot. Ah, l'amour, aceasta forta necunoscuta care ne atrage si respinge dupa ani de casnicie...sau poate e vorba numai despre casnicie in filmul asta. Cu siguranta nu e un film despre industria filmului. Mai bine de jumatate de film, sau poate mi s-a parut mie, ii vedem pe cei doi iubareti in casa lor certandu-se sau iubindu-se. M-au pierdut de multe ori discutia lor pentru ca eram mai mult fascinat de nuditatea frumoasei Briggite si de unghiurile de filmare alese de Godard, regizorul.

In rest, multa polemica despre dispret. De ce ea il dispretuieste pe el...pai probabil ca s-a vandut ieftin, ca o vinde pe ea producatorului (care e acelasi actor antipatic de la filmul precedent), nu isi ia apararea, e un molau...cam astea sunt problemele ei fata de el. El bineinteles nu vede asta si intreaba o femeie de ce il dispretuieste...raspunsul e evident...nu ii spune nimic :))

Oricum, merge ca e frumos filmul si se termina super-sec.
P.S. Mi-a placut ca l-am vazut pe Fritz Lang in personajul lui Fritz Lang...interesant.

8.25/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu