duminică, 25 aprilie 2010

Dead Poets Society {1989}

Nu e prima data cand dau peste filmul asta. A fost dat la televizor acum ceva ani mai mult decat o data, dar nu cred ca m-am uitat o data la el de la inceput pana la sfarsit. Tin minte doar ca a jucat Robbie Williams dar daca ma intrebai ce rol joaca nu stiam sa-ti raspund. Asa ca am hotarat sa-l iau frumos de la capat, sa-l vad in intregime.

Asta e genul de film la care nu excela jocul actorilor (desi Robbie clar a jucat excelent si a primit pentru asta o nominalizare), regia (desi a fost foarte buna aceasta parte condusa de Peter Weir si a primit si el o nominalizare), imaginea, etc...ci mesajul. Mesajul e cel ce dainuie in memoria de lunga durata dupa vizionarea acestui film...si e format din doua cuvinte, chiar daca poate fi elaborat...CARPE DIEM! Asta ii invata pe elevi genul de profesor la care te gandesti ca dai cand esti in liceu (ca la facultate parca e prea tarziu). E genul de profesor care stie ca singura modalitate de a te numi om cu adevarat e sa fii unic si nonconformist. Tocmai aceasta nonconformitate poate transforma omul de rand intr-unul deosebit care poate spune ca nu a trait degeaba.

Invatamantul din ziua de azi nu are coaie. Profesorii, majoritatea, respecta programa scoalara din anul respectiv si atat. Predau date inutile care sunt uitate anul urmator, ii invata pe elevi nimic din ce pot folosi in viata. Nu ii indeamna la actiuni ce ii pot scoate din monotonie sau banal. In cazul meu cel putin a existat un singur profesor care ne-a indemnat sa gandim in afara cutiei...dar asta si pentru ca ce ne-a predat si invatat facea parte din materia pe care trebuia sa o invatam pentru BAC. Bine, s-a elaborat mult pe langa subiect dar in cele din urma, nici un profesor nu indeamna la romantism, la arte...pentru ca astea nu au nici un rost, desi sunt necesare pentru a arata ca suntem umani si nu robotici.

Aa, plus ca e un material foarte puternic ce arata ce influenta au parintii super-protectori in viata unui copil care nu vrea sa urmeze visul altcuiva. Aici a fost un caz extrem din cauza felul de a fi a baiatului. Era un romantic incurabil, o fire impulsiva, dar in cele din urma un om extraordinar. Actiunea pe care a facut-o a fost justificata din cauza ca avea sa regrete toata viata ceva ce nu a facut acum.

E un film extraordinar si foarte memorabil. Il recomand tuturor sa judece fiecare daca e conformist sau nu.

9.25/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu