vineri, 12 februarie 2010

Fa yeung nin wa {2000}

In the Mood for Love

Un film de arta. Are atat de multa arta incat ii iese pe urechi. Povestea a fost mai interesanta decat ma asteptam...nu a fost o poveste de dragoste obisnuita, nici nu stim daca a fost o poveste de dragoste din moment ce personajele principale nu si-au aratat sentimentele reciproc.

Nu si le-au aratat dintr-un sentiment puternic de fidelitate fata de persoana cealalta dar si de un gand de ignoranta completa combina cu frica de a fi singuri. Ei puteau sa se aiba unul pe celalalt, insa tot filmul nu au fost decat doi prieteni de la care te asteptai sa mearga la nivelul urmator insa acesta nu a ajuns niciodata. Viata lor este pusa in paralel...si de multe ori ni se arata cat de asemanatoare este viata unuia cu a celuilalt. E romantic, tensiunea dintre ei este insuportabila si te astepti sa sara unul in bratele celuilalt sa se sarute cu foc...si apoi sa se ajunga la o partida de old in-out, in-out chinezesc.

Nu, filmul dezbate un sentiment puternic, dar acela nu e dragostea...e doar puterea dragostei pentru cel ce nu e langa noi, desi o data l-am iubit mult. Ceea ce se intampla intre ei e normal, e intalnit la greu, lasati singuri acasa, sotia lui e plecata mult de acasa ca lucreaza in tura de noapte sau se cearta si pleaca la mama, sotul ei e plecat mult prea des si prea mult in Japonia, in delegatie. Cei doi, ramasi acasa, ajung sa ii suspecteze ca cei plecati sunt amanti...sotul ei cu sotia lui. Dar ce face filmul asta unul de arta, din punctul de vedere al criticilor este din cauza ca e lent si cu putine replici. Da, cam asta ar fi chintesenta filmelor de arta. Imaginile ar trebui sa comunice toate informatiile necesare. Apoi, la sfarsit e de preferat sa stai si sa il comentezi. Sa comentezi alegerile personajelor, retinerea amandurora, la unison.

Cu toate astea, nu mi-a placut. Dragostea e un subiect complicat, dar raspunsul final al filmului este nesatisfacator orice fel de explicatie ar fi. Era China anilor '60...un nivel marisor de libertate era permisa, da...nu era permisa inselarea pe fata a sotului sau sotiei dar le era frica si de ce zic vecinii. Apoi, e vorba despre atmosfera...aceasta este de nota 10. Costumele, decorurile, micile detalii ca fumul de tigara sau costumele ei, intotdeauna schimbatoare...toate construiesc o atmosfera unica. Cu toate astea, inca nu imi place filmul...am incercat.

8.25/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu