The ChaserDese sunt ocaziile cand coreenii sau japonezii dau lectii Hollywoodului la felul cum se face un film. Acesta e un astfel de exemplu, facut de coreeni.
Aici e vorba despre poveste...de la ea aflam ce vor personajele, caracterizarea lor, rostul lor si semnificatia greselilor sau reusitelor. Aici, un fost detectiv, acum peste conduce mica lui afacere bazata pe incredere in client si incredere in angajata. Tine foarte mult la afacerea lui si de aceea cand afla ca una din fete a disparut a crezut imediat ca a fost vanduta altcuiva, nicidecum nu si-ar fi imaginat ce s-a intamplat cu adevarat. A fost gasita masina si ea nicaieri...de la aceasta intamplare, la toate angajatele care mai au de treaba prin cartierul respectiv (si asta s-a mai intamplat o singura data) le-a spus sa le trimita mesajul cu adresa, doar-doar o fi psihopatul.
De ce se comporta in acest mod tocmai pestele asta, pe cand ceilalti ii doare in paispe de angajatele lor. Probabil e spiritul sau de politist care ii dicteaza ce sa faca. Cu siguranta inca se comporta ca un politist, facand dreptate pe cont propriu. Filmul nu se numeste degeaba "Urmaritorul"...desi e peste, inca e detectiv deep-down, inca prefera sa protejeze lumea pe care o cunoaste si ii uraste pe cei ce aplica violenta...cu toate ca si el raspunde cu aceeasi nota. Violenta in filmul asta e perfecta...batai corp la corp exact ca in realitate, nu tu coreografie a luptei, nu tu miscari de kung-fu, nu...scene lungi, dureroase de bataie fizica, insenata (evident) dar care e mai reala decat oricare alta.
Finalul e complet diferit dogmelor din Hollywood. E anti-Hollywood. E un final trist, deprimant, la care s-a muncit mult, atat din partea fortelor de politie care lucreaza pur birocratic (un capitol foarte interesant in film, sa vedem cum se desfasoara munca de politist mai ales atunci cand aceasta elibereaza un criminal), atat din partea fostului detectiv care lucreaza pe cont propriu dar si pentru regizor si scenaristi. filmul e un labirint, o cursa intre un soarece si o pisica, intre un hot si un vardist, un labirint care e orasul cu strazile inguste si intortocheate, in sus si in jos, urmariri obositoare, oboseala care se transmite la spectator.
Un thriller adevarat, un film ce merita vazut, in care vedem alegeri proaste pe care le regretam chiar si noi, insa pe care le intelegem...pentru ca asa e viata.
8.5/10
Aici e vorba despre poveste...de la ea aflam ce vor personajele, caracterizarea lor, rostul lor si semnificatia greselilor sau reusitelor. Aici, un fost detectiv, acum peste conduce mica lui afacere bazata pe incredere in client si incredere in angajata. Tine foarte mult la afacerea lui si de aceea cand afla ca una din fete a disparut a crezut imediat ca a fost vanduta altcuiva, nicidecum nu si-ar fi imaginat ce s-a intamplat cu adevarat. A fost gasita masina si ea nicaieri...de la aceasta intamplare, la toate angajatele care mai au de treaba prin cartierul respectiv (si asta s-a mai intamplat o singura data) le-a spus sa le trimita mesajul cu adresa, doar-doar o fi psihopatul.
De ce se comporta in acest mod tocmai pestele asta, pe cand ceilalti ii doare in paispe de angajatele lor. Probabil e spiritul sau de politist care ii dicteaza ce sa faca. Cu siguranta inca se comporta ca un politist, facand dreptate pe cont propriu. Filmul nu se numeste degeaba "Urmaritorul"...desi e peste, inca e detectiv deep-down, inca prefera sa protejeze lumea pe care o cunoaste si ii uraste pe cei ce aplica violenta...cu toate ca si el raspunde cu aceeasi nota. Violenta in filmul asta e perfecta...batai corp la corp exact ca in realitate, nu tu coreografie a luptei, nu tu miscari de kung-fu, nu...scene lungi, dureroase de bataie fizica, insenata (evident) dar care e mai reala decat oricare alta.
Finalul e complet diferit dogmelor din Hollywood. E anti-Hollywood. E un final trist, deprimant, la care s-a muncit mult, atat din partea fortelor de politie care lucreaza pur birocratic (un capitol foarte interesant in film, sa vedem cum se desfasoara munca de politist mai ales atunci cand aceasta elibereaza un criminal), atat din partea fostului detectiv care lucreaza pe cont propriu dar si pentru regizor si scenaristi. filmul e un labirint, o cursa intre un soarece si o pisica, intre un hot si un vardist, un labirint care e orasul cu strazile inguste si intortocheate, in sus si in jos, urmariri obositoare, oboseala care se transmite la spectator.
Un thriller adevarat, un film ce merita vazut, in care vedem alegeri proaste pe care le regretam chiar si noi, insa pe care le intelegem...pentru ca asa e viata.
8.5/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu