Behind the Sun
Nu poate sa nege cineva ca acesta nu e un film frumos, in adevaratul sens al cuvantului. Realist, cu decoruri simple care amplifica atmosfera, peisaje superbe in desertul Braziliei, detaliile care merita luate in considerare...munca laborioasa de a extrage zaharul din trestia de zahar, sfarsitul anilor 1800 care nu pot spune ca se recunosc pentru ca nu se vede vreun oras sau ceva...fiind filmat in mare parte in desert.
E frumos...dar povestea...povestea, o mare problema si la celalalt film al lui Walter Salles caruia nu i-am facut "review" saptamana trecuta din cauza ca nu stiam ce sa zic despre el, efectiv...Terra Estrangeira a fost o drama buna cu o povestea exagerata si implauzibila...povestea exista, insa exista o problema cu ea...si aceasta problema incurca la vizionare. Nu m-a facut sa simt ca are un cap si o coada, sau daca e o coada e inconcludenta. Da, a plecat (vorbesc acum de filmul de azi) ala in final...dar de ce a trebuit s-o faca dupa ce i-a murit fratele? E ca si cum a stat doar de dragul regizorului, pentru a arata ceva dramatic si dureros.
Si felul cum e construit punctul culminant e ridicol. Ochelaristul nu a auzit rasul unui copil? Ii trebuia ochelari sa vada ca e un copil si nu tinta care trebuia? Si apoi, scapa ochelarii pe jos si tot isi atinge tinta...bun baiat. Da, povestea e invechita si e oarecum o usurare ca nu mai exista asemenea metode de a rezolva o problema intre familii. O familie impusca membrul celelalte familii si tot asa, pana la nesfarsit. Merita vazut filmul, e frumos, si povestea ascunde multe pilde despre viata si prioritatile ei. Dar fiindca e invechita nu privim decat la o bucatica de istorie si la un production design frumos.
Walter Salles e un regizor talentat, se vede, insa povestile care le spune frumos lasa de dorit.
7.75/10
7/10 la Terra Estrangeira
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu