Marele somn vorbeste in mod evident despre moarte...insa filmul e un labirint politienesc, dificil de urmarit din cauza numeroaselor nume aruncate pe la inceput si apoi pe parcurs...rolul lor fiind explicat o singura data si apoi gata, trebuie sa urmarim ce se intampla in continuare. Auzim numele si realizam ca nu stim ce e cu persoana care poarta acel nume...se formeaza un haos total la acest capitol pana cand ajungi sa realizezi ca filmul cere de la tine atentie maxima si nedistributiva.E in cele din urma un film-noir facut cum trebuie, inteligent, complex, cu ciocniri frecvente intre personaje pentru a construi drama. Humphrey Bogart in rolul sarmantului detectiv particular care cucereste fiecare "dame" pe care o gaseste...ba de la o librarie, ba dintr-un taxi, si asa mai departe. Cel care il angajeaza e un fost general bolnav care are doua fiice...una nitel nimfomana (bine, exagerez dar se cam da la fiecare barbat "dragut" pe care il intalneste) tanara si sora mai mare a acesteia care nu sufera de aceeasi problema insa are mai mult creier decat da impresia...nu prea imi place mie de actrita asta, Lauren Becall...not my style.
Povestea nu inceteaza niciun moment...te tine in priza destul de bine daca esti pe scaun si iti e putin frig...insa daca esti bagat in pat, la caldurica, oricat de tensionant ar fi filmul asta (la altele nu am patit asta) nu am putut sa nu inchid ochii pentru o secunda pentru ca erau incapatanate ca naiba ploapele astea ale mele. Chiar nu ma asteptam sa aiba acest efect asupra mea. Faptul ca e alambicat nu a imbunatatit cu nimic starea mea de somnolenta...
Oricum, filmul merita vazut, are o poveste misto, interesanta, cu actori de nota 10...
8.75/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu