TimeKim Ki-duk, din nou. Ii vizionez filmele din cauza ca au fost la C. C. Ursachi si nu am reusti acolo din cauza ca nu aflasem inca de chestia de la Ursachi. A fost chiar inainte de primul regizor pe care l-am prins acolo, Raoul Walsh.
Timpul este o poveste simbolistica despre efectele timpului asupra unei relatii insa si asupra imbatranirii si schimbarii fizice a omului. Nu mi s-a parut la fel de profund ca celelalte filme, probabil pentru ca nu e intentionat a fi...adica pana la urma e vorba despre doi oameni superficiali care isi schimba infatisarea pentru a salva o relatie de 2 ani. Si ea a fost prima care a facut aceasta schimbare majora in viata ei...pana la un moment dat am crezut ca e, efectiv, nebuna pentru ca a facut asa ceva. Am crezut ca a facut asta doar ca sa se joace cu fostul ei iubit de care tot ea s-a despartit din cauza ca era prea ridicol de geloasa.
La nivel mai profund acesti oameni fac orice pentru a salva o relatie in care cred. Ea isi schimba infatisarea, el o face mai tarziu. Dar in final, e vorba despre schimbarea vietii unui om...e un film despre chirurgia plastica si cum aceastra procedura care gadila stima de sine a unei persoane, nu ii poate aduce fericirea. E ceva de suprafata, ceva ce nu poate avea un impact emotional prea mare...dar bine, persoanele astea dadeau semne serioase de nebunie...dar poate erau doar indragostiti nebuneste. Multe crize dramatice, lipsa de comunicare, rabufniri ilogice si parca fara folos...totul este abstract. Dificil de judecat, insa totul e logic...cu limitele duse pana la bariera dintre real si fictiune.
Viziunea lui Kim Ki-duk asupra obsesiei unei relatii e interesant de vizionat...insa personal mi s-a parut lungit fara a fi nevoie. Daca mi s-a parut lungi inseamna ca a ajuns sa ma plictiseasca de la un moment dat. Si in final nu stim nimic...nu stim daca ea fugea dupa cine trebuia. E interesant, dar intins. Trebuia mai mult plot...ca lung ca durata nu e, sunt doar 100 de minute.
7/10
Timpul este o poveste simbolistica despre efectele timpului asupra unei relatii insa si asupra imbatranirii si schimbarii fizice a omului. Nu mi s-a parut la fel de profund ca celelalte filme, probabil pentru ca nu e intentionat a fi...adica pana la urma e vorba despre doi oameni superficiali care isi schimba infatisarea pentru a salva o relatie de 2 ani. Si ea a fost prima care a facut aceasta schimbare majora in viata ei...pana la un moment dat am crezut ca e, efectiv, nebuna pentru ca a facut asa ceva. Am crezut ca a facut asta doar ca sa se joace cu fostul ei iubit de care tot ea s-a despartit din cauza ca era prea ridicol de geloasa.
La nivel mai profund acesti oameni fac orice pentru a salva o relatie in care cred. Ea isi schimba infatisarea, el o face mai tarziu. Dar in final, e vorba despre schimbarea vietii unui om...e un film despre chirurgia plastica si cum aceastra procedura care gadila stima de sine a unei persoane, nu ii poate aduce fericirea. E ceva de suprafata, ceva ce nu poate avea un impact emotional prea mare...dar bine, persoanele astea dadeau semne serioase de nebunie...dar poate erau doar indragostiti nebuneste. Multe crize dramatice, lipsa de comunicare, rabufniri ilogice si parca fara folos...totul este abstract. Dificil de judecat, insa totul e logic...cu limitele duse pana la bariera dintre real si fictiune.
Viziunea lui Kim Ki-duk asupra obsesiei unei relatii e interesant de vizionat...insa personal mi s-a parut lungit fara a fi nevoie. Daca mi s-a parut lungi inseamna ca a ajuns sa ma plictiseasca de la un moment dat. Si in final nu stim nimic...nu stim daca ea fugea dupa cine trebuia. E interesant, dar intins. Trebuia mai mult plot...ca lung ca durata nu e, sunt doar 100 de minute.
7/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu