joi, 5 noiembrie 2009

(500) Days of Summer {2009}

Prima reactie ce am avut-o cand am auzit de filmul asta si cine joaca am zis ca o sa fie un film cu si despre oameni tineri, cu un nou concept despre viata, o rezolvare a iubirii mai noua si mai realista. Ei bine, asa a fost...dar in primul rand l-am vazut pentru Zooey Deschanel, care la momentul de fata e cea mai frumoasa, draguta si dulce actrita din Hollywood. Ea joaca bine in orice film in care joaca si aici nu a dezamagit...dar revenim la ea mai tarziu.

Joseph Gordon-Levitt a jucat in foarte multe filme independente care au un imens impact emotional si in care actorii sunt cei care ridica standardul filmului, Joseph aratand in mod special ce talent actoricesc are...Brick este de vazut in mod special. Majoritatea il stiu insa din serialul tv care a fost dat si la noi, A treia planeta de la Soare. 500 Days of Summer se traduc la noi prin...500 de zile cu Summer, pentru ca desi prima impresie ar fi ca e vorba de anotimp, aflam repede ca e vorba despre o femeie misterioasa si extrem de complexa.

El crede in unica iubire, cea mai mare, ea nu crede in iubire si in mare, nu ii vede rostul...nu e decat un cuvant. Inca de la inceput, de la generic, acest film ne spune ca este inspirat din realitate insa personajele sunt total schimbate, imediat apare un apel catre o anume domnisoara sa nu se simta ca ar fi vorba despre ea, imediat urmata de o injuratura...inca de la aceasta "scena" ne putem da seama ca e ceva real ce are sa urmeze...ceva inspirat din realitate, ceva ce se poate intampla oricui.

Fiind ceva real, se termina nu intr-o nota previzibila. Nu, nu e tocmai rom-com-ul previzibil pe care il crezi, e ceva asemanator vietii si viata nu se termina intotdeauna asa cum vrem si asa cum credem. Viata nu e un basm, viata nu e o poveste pe care am auzit-o de la altcineva si credem ca asa cum a fost povestita, asa are sa fie, viata fiecaruia e unica din orice punct de vedere si fiecare ne traim povestea de dragoste altfel. Despre asta e vorba in filmul asta...despre nivelul fiecaruia de asteptari, despre definitia iubirii, despre importanta ei in viata, despre viata. E un film placut, amuzant, romantic in care eu personal m-am regasit...

Cu toate astea, nu stiu daca e tocmai de genul de film romantic care sparge tiparele...da, poate nu e tocmai cu final fericit insa lasa loc de optimism. Poate are o executie aproape perfecta si o regie a actorilor facuta pana la cea mai mica inflexiune a fetei, Marc Webb, pentru primul sau lung metraj a facut o treaba excelenta si nu a putu sa nu introduca si o scena de dans pe strada, avand in vedere ca a mai regizat numai videoclipuri de muzica. Aici a facut totusi o treaba excelenta si interesanta vizual pentru spectator. Dar cu toate astea trebuie sa vedem ce face mai tarziu, ca poate aici l-a ajutat enorm scenariul. Insa un atu pentru el e ca nu el si-a scris scenariul...deci reuseste sa creeze ceva dintr-un scenariu ce nu ii apartine.

In rest, actorii au jucat excelent, conturandu-si fiecare personajul in felul sau propriu, facandu-l al lor, muzica e un mare plus in acest film. E oarecum o comedie romantica ce defineste generatia actuala destul de bine si adevarat. De vazut.

8.5/10

Un comentariu: