joi, 21 mai 2009

Lone Star {1996}

Un film lungusor despre un oras mic din sudul Americii, aproape de granita care e zona de conflict intre culturi. Negri, mexicani, albi, urmele trecutului nu au disparut...ne urmaresc toata viata, din generatie in generatie. Rasismul nu a disparut, s-a transformat in subiect tabu care ramane ascuns in constiinta fiecarui cetatean al acestui mic oras specific american din Texas...

Evident, nu e numai despre asta vorba, rasism, mai sunt drame personale, dragoste interzisa sau nu, prieteni uitati, visul american. Vis fals ridicat in slavi de marketingul american de care ne-am saturat pana peste cap.
Politistul american specific in cautarea trecutului, in descoperirea felului cum a fost tatal sau poate pentru a nu repeta povestea lui sau poate da...trecutul tatalui care s-a luptat cu coruptia altor politisti pentru bine prezentul fiului sau. Indragostit de o mexicana frumoasa (surpriza mare la final, seaca chiar), profesoara de istorie in acest orasel...
Mama ei, patroana de restaurant cu specific mexican. Persoana respectata, nu foarte iubita, asta pentru ca stie cat de grea e viata in aceasta tara pentru oameni ca ea. Altcineva care se lupta cu situatia din tara asta e cel ce detine un club unde frecventeaza mai mult cei negrii...Viata a fost grea pentru el in trecut, cand situatia era altfel, acum e bine insa trecutul, cum am spus, nu dispare. El are un fiu cu care nu a vorbit de mai bine de 20 de ani, colonel in armata.

Viata e dificila pentru toti, indiferent de culoare, indiferent de trecut...intotdeauna o sa existe probeleme, intotdeauna va trebui sa le rezolvam cum stim mai bine. Dar chiar si asa...cu mesajul subtil, filmul nu e unul extraordinar si tare m-a mai plictisit, pe mine care nu plictiseau filme de genu asta. Asta nu prea are momente dramatice bune, e viata asa cum ar fi, fara multe picanterii, fara exagerari, fara aglomerari dramatice acolo unde nu ar exista.

Mi-au placut flashbackurile care se petreceau in acelasi timp cu prezentul, cand erau povestite...miscarea camerei spre stanga sau dreapta era metoda de a transporta spectatorul in alt timp, cu personaje mai tinere. O trecere simpla si foarte misto.

7/1o

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu