joi, 12 februarie 2009

The Philadelphia Story {1940}

Nu m-am bucurat de filmul asta asa cum ma asteptam ca o s-o fac. Comedia a fost o placere totala, genu asta de comedie atrage pe oricine, oricand...insa romantismul si intreaga portiune cu nesiguranta miresei care are maine nunta, toate mi s-au parut fortate si implauzibile. Bine, felul de a fi al miresei si temeperamentul ei indica un spirit foarte nehotarat, care intotdeauna lumea din jurul ei se executa cum vrea ea, deci si lumea din jurul ei e pregatita oarecum sa faca schimbarile pe care "regina" le doreste pana in ultima secunda.

In orice caz, ne uitam la triunghiul amoros din filmul asta. Cary Grant - Katharine Hepburn - James Stewart. Niciodata, in nici un alt film nu se poate concepe un triunghi amoros format din actori mai talentati si mai iubiti decat acestia 3. Chiar si numai pentru acesta imperechere filmul merita vizionat...si mai e si comedie, hoho, e perfect...insa nu mi-a placut mie. Prea telenovelistic cateodata, cu toate ca emotiile par autentice...nu stiu, poate cateodata prea mult romantism intr-un film e cam prea mult si in realitate. Relatia formata intre personajele interpretate de Katherine si James e foarte superficiala, parca formata din senin, nefoandata pe un sentiment profund, e ca si cum ar fi o "dragoste" la prima vedere, adica mai mult fizica, cu toate ca amandoi aveau impresia ca il/o cunoaste pe celalalt/cealalta.

Pe scurt...ma asteptam sa fie mai distractiv. A inceput bine, amuzant insa m-a pierdut pe parcurs. A lasat-o mai moale cu poantele si a dat-o in elementele de telenovela veche si m-a pierdut. Insa pustoaica Virginia Weidler, sora Katherinei in film, e o placere de vizionat :)) .

8/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu