The Wrestler {2008}

Nici nu stiu ce sa zic...am ramas mut...nici nu stiu cum sa incep...
Filmul e o prostie. Serios. Pentru mine e un soc sa vad ca Darren Aranofsky a ales sa regizeze, daramite sa si produca un astfel de film...de ce? Ce a crezut ca poate iesi dintrun film ca asta? E anormal...Cred ca cel mai mult m-a uimit nota imensa de pe imdb...complet nejustificata.
Deci oameni buni care ati vazut filmul asta si va placut imens...filme de genu asta s-au facut la greata...filme cu subiect sportiv in care un sportiv ajunge la o varsta cand stie ca viata sa e de rahat de fapt, ca a avut un moment de glorie, mult apus acum, cariera lui e la final...si nu poate accepta asta...e stereotipul perfect intr-un astfel de subiect. (un exemplu asemanator e Rocky Balboa...si asta nu e singurul, e doar unul care mi-a venit acum in cap).
Darren e un regizor extrem de talentat si nu inteleg de ce a ales drumul asta...regizor tanar ce a regizat filme ca Requiem for a Dream (film extrem de profund despre oameni dependenti de alt stil de viata, deloc sanatos), The Fountain (film mai profund despre viata, iubire si nemurire) si Pi (pe care nu mi-l mai amintesc foarte bine, cu toate ca stiu ca a fost foarte bun)...acum cu filmul asta a luat o complet diferita intorsatura.
A facut o drama clasica, perfect americana...pai de ce ma Darren ma? De astea s-au mai facut...nu mi-ai aratat decat ceea ce stiam ca o sa se intample. Perfect previzibil film si asta m-a uimit din cauza ca ma, nu se poate, trebuie finalul sa fie diferit...trebuie sa fie ceva. Nu a fost nimic, a fost exact cum ma asteptam. Ceea ce nu e bine. L-am vazut, dupa primul atac de cord ca doreste sa se schimbe in bine...da, pana la urma si asta era previzibil...da, probabil oricum era tot previzibil era si asta din cauza povestii pe care am mai vazut-o in diferitele ei ipostaze.
Singurul lucru bun e actingul lui Mickey...pana si eu recunosc ca un astfel de joc actoricesc merita laudat si chiar premiat, e method acting at it's best. Puternic, trist, curajos, o combinatie perfecta cand vine vorba de a atrage atentia pentru premii. A avut toate elementele unui jucator de Oscar: lacrimi la momentele triste, putere la scenele unde asta e necesara si sa-l vezi pe Rourke la 52 de ani ca isi face singur cascadoriile e ceva. Cam atat e de laudat la filmul asta, un acting foarte bun. Nici actorii ceilalti nu fac rau, de fapt, Marisa Tomei e foarte into the role si inca e frumoasa, Evan Rachel Wood joaca si ea bine in putinele scene in care apare. Tomei insa mi-a adus aminte putin de personajul din South Park, striperita aia batrana cu sanii lasati care umbla prin club zicand cu o voce groasa, ragusita: "Dance? Anyone like a dance?".
In rest, nu pricep de ce ar fi numit filmul asta bun...e un cliseu de la inceput pana la sfarsit...e ce am mai vazut si regia nu ajuta cu nimic. Pacat. Mare pacat.
7/10