miercuri, 21 ianuarie 2009

Boogie {2008}

De la un film atat de plin de viata (Nunta muta) la unul fara, evident, am zis-o intr-un mod tragic pentru ca e o viata, una ce nu ai vrea sa o ai si una pe care o urasti atunci cand o vezi...
Am sa repet cuvintele cuiva pentru ca atunci cand le-am citit, parca s-a aprins ceva...seamana foarte mult cu American Beauty, numai ca e versiunea facuta romaneste. Viata de la inceputul anilor 30 cand esti insurat cu un copil si inca unul pe drum...o viata insuportabila si sa-ti dai seama de asta numai dintr-o zi e grav. Evident, vobesc despre oamenii din film, ca eu inca nu am ajuns sa ma insor si nici nu intentionez sa o fac prea curand.
Multe nu se intampla in filmul asta, tocmai de asta am zis ca e atat de lipsit de viata, insa tensiunea si stresul sunt chestiile din acest film care nu lipsesc sub nicio forma, acestea fiind indeplinite prin replici taioase, spuse calm, dar deep down avand o incarcatura emotionala imensa pentru persoanele implicate si stii, pe masura ce timpul trece, ca o cearta sa va isca, una executata tot la volum mic (ca doarme copilul alturi) dar in care ura se citeste clar...incarcatura emotionala care o simte, inevitabil si spectatorul ce doreste sa se implice in vizionarea filmului peste 80%.
Dragos Bucur e Boogie (care vine de la Bogdan) un tip a carui viata e indeplinita si de unde e el acum nu mai are unde sa se duca...asa ca atunci cand ajunge in statiunea lui preferata si ii intalneste pe vechii lui colegi din liceu si buni prieteni a decis sa faca fireasca greseala de a petrece noaptea ca in vremurile bune...din orice punct de vedere. Face greseala de a se intoarce in camera la sotia lui, in semn ca de fapt la ea tine si nu la amicii lui, ea il alunga si tot el se simte vinovat...nu-i nimic, profita la maxim...si parca tot zic ca a fost planul sotiei de a-i scoate din sistem stresul acumulat de la munca...cine stie...
Un film romanesc specific, cu final firesc la care unii o sa fie ca nuca in perete, cu toate ca nu e...jucat bine de Bucur si Marinca...de fapt si de Branescu si Vancica. Fiu regizorului (cred) face si el un rol foarte convingator, a fost invatat de la nastere cum sa fie actor, clar.
Pana la urma filmul asta sta in regie...in cadrele lungi de minute, in constructia tensiunii si a stresului si eventual in interpretarile actorilor. De vazut daca esti roman...
8/10

P.S. Unde a fost comedie ca nu stiu...? Referitor la genul filmului...

Un comentariu:

  1. Am văzut filmul ăsta recent la festivalul de film de la Rotterdam. Cred că jumătate din sală eram români - fără exagerare - și l-am aplaudat bine pe Radu Muntean la Q&A de după. Jumatea cealaltă de sală (cu ceva excepții) s-a cam cărat după generic. E un film care mi-a plăcut fără rezerve, dar nu cred că reușește să treacă granița.

    Mi-am regăsit în el generația, cu ticurile și idiosincraziile ei. Ce mi-a plăcut cel mai mult? Felul în care a fost pus în scenă, stilul realist și pragmatic al lui Muntean, care nu cade în patima moralistului, ci se dă deoparte și lasă povestea să se spună. Bucur, care face un rol excelent. Anamaria Marinca este poate prea mare pentru un rol atât de mic, dar asta nu o împiedică să îl joace cum trebuie. Iar "băieții" sunt magistrali :)

    RăspundețiȘtergere