Personal, nu-mi place, e lung, e plictisitor, e mult prea teatral si exagerat in comportamentul ce'l ataleaza personajele.
Dar daca ar fi sa fiu obiectiv as spune ca e o poveste reala despre oameni, despre conflictele dintre ei, vesnicele razboaie intre sot si sotie...sot si rudele sotiei si viceversa. Vivien Leigh a primit un Oscar pentru interepreatarea ei a personajulu Blanche DuBois, o profesoara de limba engleza, sau asa zice ea, care a trecut de prima tinerete insa inca poate sa-si arate frumusetea dorita in semi-obscur, noaptea sau la o lumina slaba, inducandu-i pe ceilalti in eroare. O femeie batrana si care vrea sa fie iubita dar crede ca nu merita care sfarseste nu tocmai cum vroia ea. Oscarul initial nu credeam ca il merita...acting mult prea teatral, telenovelistic, specific insa anilor respectivi, insa mi-am dat repede seama ca asa si trebuie sa joaca si astfel a jucat impecabil.
Marlon Brando in al doilea sau film, insa cu acesta si-a facut renumele...a jucat nemaipomenit, a jucat cum nu prea se indraznea sa se joace pe atunci insa n-a primit nici macar o nominalizare...insa din acel moment a avut intreaga viata in fata sa sa castige Oscaruri (pana la urma a luat 2...unul pentru rolul din The Godfather si inca unul pt On the Waterfront. Apluaze pentru un mare actor.
Apoi mai este si sora doamnei DuBois...STEEEEELLAAAAAAA - cea mai renumita replica din film...sau na, poate una din cele mai renumite - care a primit Oscarul pe meritate.
Filmul in sine este o lectie de acting si regie, regie in special pentru spatii stramte, mici. Iar actingul nu mai are nevoie de alte adaugiri, e flawless la toti.
Un film bun, care merita vazut, dar care pe mine m-a cam dezamagit...
8/10.
In imagine este prezentat momentul renumit in care Stanley tipa dupa Stela...un moment de dragoste neconditionata si neputinta exprimata doar intr-un singur cuvant.
Dar daca ar fi sa fiu obiectiv as spune ca e o poveste reala despre oameni, despre conflictele dintre ei, vesnicele razboaie intre sot si sotie...sot si rudele sotiei si viceversa. Vivien Leigh a primit un Oscar pentru interepreatarea ei a personajulu Blanche DuBois, o profesoara de limba engleza, sau asa zice ea, care a trecut de prima tinerete insa inca poate sa-si arate frumusetea dorita in semi-obscur, noaptea sau la o lumina slaba, inducandu-i pe ceilalti in eroare. O femeie batrana si care vrea sa fie iubita dar crede ca nu merita care sfarseste nu tocmai cum vroia ea. Oscarul initial nu credeam ca il merita...acting mult prea teatral, telenovelistic, specific insa anilor respectivi, insa mi-am dat repede seama ca asa si trebuie sa joaca si astfel a jucat impecabil.
Marlon Brando in al doilea sau film, insa cu acesta si-a facut renumele...a jucat nemaipomenit, a jucat cum nu prea se indraznea sa se joace pe atunci insa n-a primit nici macar o nominalizare...insa din acel moment a avut intreaga viata in fata sa sa castige Oscaruri (pana la urma a luat 2...unul pentru rolul din The Godfather si inca unul pt On the Waterfront. Apluaze pentru un mare actor.
Apoi mai este si sora doamnei DuBois...STEEEEELLAAAAAAA - cea mai renumita replica din film...sau na, poate una din cele mai renumite - care a primit Oscarul pe meritate.
Filmul in sine este o lectie de acting si regie, regie in special pentru spatii stramte, mici. Iar actingul nu mai are nevoie de alte adaugiri, e flawless la toti.
Un film bun, care merita vazut, dar care pe mine m-a cam dezamagit...
8/10.
In imagine este prezentat momentul renumit in care Stanley tipa dupa Stela...un moment de dragoste neconditionata si neputinta exprimata doar intr-un singur cuvant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu